Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

SPCLEP

Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor

Serviciul de Stare Civilă

Sediul în Str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, sat Roșu, comuna Chiajna, în spatele Liceului Tehnologic “Doamna Chiajna”.

Telefon: 0732.710.027 – Stare Civila
Fax: 0371613523 – Stare Civila si Evidenta
Mobil: 0728.967.371 – Evidenta Persoanelor

E-mail:
[email protected]
[email protected]

Program:

Luni
07.00-16.00 – depuneri și eliberări

Marți
07.00-18.30 – depuneri și eliberări

Miercuri
07.00-16.00 – depuneri și eliberări

Joi
07.00-16.00 – depuneri și eliberări

Vineri
07.00-14.00 – depuneri și eliberări

Din 1 august 2014, cetatenii comunei Chiajna beneficiaza de un nou serviciu: Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor in cadrul caruia functioneaza Compartimentul Stare civila si Compartimentul Evidenta persoanelor.

Plata taxei de eliberare a actelor de identitate sa va face la sediul Primăriei Chiajna din Str. Speranței nr. 1 bis, sat Dudu, comuna Chiajna sau pe ghiseul.ro .

Detalii plată:
21.A.34.02.00 Taxe extrajudiciare de timbru / Taxă eliberare/preschimbare acte de identitate și permise
IBAN: RO61TREZ42121340202XXXXX



ÎN ATENŢIA CETĂŢENILOR CARE SE ADRESEAZĂ DIRECŢIEI DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar cărţile de identitate se eliberează titularilor. In situaţia în care solicitantul nu se află în ţară, mandatarul va prezenta procură pe care se află aplicată fotografia titularului, autentificată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul în care se află solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar să se regăsească referirea expresă la obiectul mandatului.

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cetăţeniei şi a domiciliului, necesare eliberării actului de identitate, se prezintă în original şi copie.

Precizăm că informaţii suplimentare privind activitatea de evidenţă a persoanelor pot fi obţinute şi de pe site-ul D.E.P.A.B.D

www.depabd.ro

TERMENELE EFECTIVE DE ELIBERARE A ACTELOR DE IDENTITATE ȘI A VIZELOR DE REȘEDINȚĂ

– CĂRȚI DE IDENTITATE CETĂȚENI ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA – 10 ZILE LUCRĂTOARE;

– CĂRȚI DE IDENTITATE PROVIZORII – 5 ZILE LUCRĂTOARE;

– VIZE DE REȘEDINȚĂ – 10 ZILE LUCRĂTOARE;

– CĂRȚI DE IDENTITATE PENTRU CETĂȚENII CU DOBÂNDIRE CET. ȘI CETĂȚ. ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂT. – 30 ZILE.

Pentru situații deosebite ce pot fi justificate (ex.: motive medicale, susținerea unor examene/concursuri, operațiuni notariale, etc.) solicitanții actelor de identitate se pot adresa șefului serviciului/persoanei desemnate să coordoneze/conducă activitatea serviciului.

Evidența Populației​

Persoanele fizice sau juridice pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea unor date cu caracter personal din Registrul Național de Evidență a Persoanelor, referitoare la:

  • date de stare civilă (numele, prenumele, data și locul nașterii, cât și prenumele părinților persoanelor în cauză);
  • date referitoare la actele de identitate eliberate persoanelor despre care sunt solicitate informații;
  • date referitoare la domiciliile și reședințele acordate;
  • date referitoare la codul numeric personal atribuit.

Activitatea de furnizare a unor date cu caracter personal din Registrul Național de Evidență a Persoanelor este reglementată de OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, resedința și actele de identitate ale cetățenilor români, și de Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE(Regulamentul general privind protecția datelor).

Potrivit acestor acte normative, furnizarea unor date cu caracter personal se poate realiza numai după obținerea, în prealabil, a consimțământului scris al persoanelor vizate. Consimțământul persoanelor vizate nu este necesar atunci când există un temei legal justificat.

Se consideră temei legal justificat, solicitarea unor date cu caracter personal primite din partea organelor de poliție, Ministerului Apărării Naționale, Parchet, Justitie, instituții specializate de ocrotire socială cu privire la minori sau alte persoane îndreptățite la ocrotire, persoane fizice ale căror interese legitime sunt probate prin înscrisuri ce fac dovadă temeiului legal justificat, persoane fizice care solicită comunicarea unor date proprii de evidența a persoanelor etc.

Potrivit prevederilor art. 10, alin. 6 din OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, resedința și actele de identitate ale cetățenilor români,fac excepţie de la plata taxelor prevăzute de lege, verificarile din RNEP, sau, după caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate în scopul exercitării atribuțiilor legale de către:

  • instituțiile publice cu atribuții în domeniul Apărării, Ordinii Publice, Securității Naționale și Justiției;
  • instituțiile publice cu atribuții în domeniul realizării creanțelor bugetare prin modalitățile de executare silită, prevazute de lege;
  • casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
  • Ministerul Sănătății Publice, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului Bucuresti.
  • Ministerul Finanțelor Publice și structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
  • instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului și al asistenței și ocrotirii sociale a batrânilor;
  • alte persoane juridice, în condițiile prevăzute de lege.

Până la data asigurării condiţiilor tehnice necesare pentru eliberarea Cărţii de Identitate Electronice, la nivelul judeţului Ilfov nu se vor emite Cărţi Electronice de Identitate.

Potrivit art. 42 alin. 3 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 295/2021  pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil “ până la data generalizării eliberării cărţii electronice de identitate în termenul prevăzut la art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile pentru eliberarea cărţii electronice de identitate se preiau la D.P.C.L.E.P/S.P.C.L.E.P.-urile anume desemnate de către D.E.P.A.B.D.

De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, cererea pentru eliberarea actului de identitate se completează în sistem informatic şi se semnează de către solicitant sau, după caz, de reprezentantul legal, în prezenţa lucrătorului S.P.C.E.P. ori a personalului misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României din străinătate. În situaţia minorilor, cererea se semnează şi de către reprezentantul legal “.

În această secțiune regăsiți toate informațiile necesare eliberării, schimbării sau înscrierii mențiunilor în actele de identitate, de asemenea puteți descărca formularele necesare în scopul imprimării și întocmirii lor.

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate/înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței, însoțite de documentele necesare se depun DOAR LA SPCLEP-UL/DPCLEP-UL CARE ARONDEAZĂ LOCALITATEA DE DOMICILIU. (Informațiile referitoare la SERVICIILE PUBLICE COMUNITARE LOCALE DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR de pe raza județului ILFOV le regăsiți în meniul SERVICII LOCALE).

Contravaloarea actelor de identitate în valoare de 7 lei, se achită la Direcția de Impozite și Taxe Locale a fiecărei primării care are în subordine un serviciu local de evidență a persoanelor.
 
 În cazul tipăririi cererilor de pe site, acestea trebuie să fie în format A4, iar cele două pagini trebuie să se regăsească pe aceeași foaie (față și verso).

Eliberarea sau schimbarea Cărții de Identitate

Eliberarea sau schimbarea Cărții de Identitate se efectuează în următoarele situații:

  • Prima dată, la împlinirea vârstei de 14 ani
  • la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
  • dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
  • în cazul schimbării domiciliului;
  • în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
  • în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
  • în cazul deteriorării actului de identitate;
  • în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
  • când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
  • în cazul schimbării sexului;
  • în cazul anulării;
  • pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile;
  • la schimbarea domiciliului din străinătate în România;
  • eliberarea Cărții de Identitate provizorii cetățenilor Români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;
  • înscriere în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței (flotant).

CARTEA DE IDENTITATE – 7 LEI;

CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE – 1 LEU.

  •      În conformitate cu prevederile O.G. nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se organizează la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
    Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii, aferente cererilor privind eliberarea actelor de identitate soluţionate de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, se achită fie la sediul serviciului pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa, fie la structura de taxe şi impozite din cadrul primăriei localităţii la nivelul căreia funcţionează serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, fie prin altă modalitate stabilită de autoritatea publică locală.

Pentru obţinerea unor informaţii concrete privind modalitatea de achitare a contravalorii actelor de identitate, solicitanţii se pot adresa direct la sediul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă.

DOCUMENTE NECESARE:

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât şi de părinte/reprezentantul legal;
  • certificatul de naştere;
  • actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, document cu care se realizează și dovada adresei de domiciliu;
  • certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi;
  • documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identi­tate.

În situaţia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, în condiţiile legii.

Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat, prin hotărâre judecătorească, unuia dintre părinţi, locuieşte statornic la celalalt părinte, se solicita declaraţia de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredinţat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic.

Declaraţia prevăzută poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată.

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.

În situaţia în care părinţii divorţaţi exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuinţa acestuia este stabilită la unul dintre părinţi cu menţionarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicită schimbarea domiciliului, minorul îşi schimbă domiciliul odată cu acesta, în condiţiile art. 497 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Descărcați Cerere de eliberare a actului de identitate

DOCUMENTE NECESARE:

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • certificatul de naştere;
  • declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea pentru eliberarea actului de identitate, coroborată cu imaginea facială preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
  • extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
  • documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

Declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane se dă în prezenţa personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, ori după caz, a celui consular care primeşte cererea pentru eliberarea actului de identitate.

Descărcați cerere act de identitate

DOCUMENTE NECESARE:

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • certificatul de cetăţenie română; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani, dovada cetăţeniei române se face cu certificatul de cetăţenie română sau, după caz, cu certificatul de naştere românesc al minorului, însoţit de certificatul de cetăţenie al unuia dintre părinţi;
  • certificatele de stare civilă româneşti ale solicitantului, de naştere şi, după caz, de căsătorie, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii;
  • certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/ irevocabilă, după caz; în cazul în care cetăţeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; în cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunile aplicate care să dovedească statutul civil şi numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
  • extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
  • un document cu fotografie, în baza căruia solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport, permis de conducere sau act de identitate străin;
  • documentul care atestă dreptul de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări/structurile subordonate, după caz;
  • dovada achitării contravalorii actului de identitate.

La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză predă documentul care atestă dreptul de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări/structurile subordonate.

 

  • la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
  • dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
  • în cazul schimbării domiciliului;
  • în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
  • în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
  • când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
  • în cazul schimbării sexului;
  • în cazul anulării;
  • pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.

        

DOCUMENTE NECESARE:

– cererea pentru eliberarea actului de identitate;

– actul de identitate;

– certificatul de nastere, original ;
– certificatul de casatorie, in cazul persoanelor casatorite sau al sotului supravietuitor, original ;
– certificatul/hotararea judecatoreasca de divort definitiva/irevocabila, dupa caz, original ; daca cetateanul nu poate prezenta certificatul/hotararea judecatoreasca de divort, dovada statutului civil si, dupa caz, a numelui se poate face cu certificatul de nastere sau de casatorie cu mentiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; in cazul modificarilor intervenite in strainatate cu privire la datele de stare civila, solicitantul actului de identitate prezinta certificatul de nastere sau de casatorie cu mentiunile aplicate care sa dovedeasca statutul civil si numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
– certificatele de nastere ale copiilor cu varsta de pana la 14 ani, care isi schimba domiciliul impreuna cu solicitantul actului de identitate;
– extrasul de carte funciara sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum si, dupa caz, cel cu care se face dovada adresei de resedinta, original ; extrasul de carte funciara trebuie sa fie obtinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii si poate fi prezentat si in format electronic;
– documentul cu care face dovada achitarii contravalorii actului de identitate – 7 lei.

În cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi în situaţia schimbării sexului, se prezintă şi hotărârea judecătorească sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.

DOCUMENTE NECESARE:

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
  • certificatul de naştere;
  • certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor;
  • certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz;
  • certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care îşi schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate;
  • extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
  • paşaportul românesc valabil sau expirat, cu menţionarea statului de domiciliu, în original şi copia filei conţinând date personale, sau certificatul de cetăţenie română;
  • actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberat/eliberate de către autorităţile străine;
  • documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate – 7 lei.

In situatia in care numai unul dintre parinti isi schimba domiciliul din strainatate in Romania, impreuna cu copiii minori, este necesara prezentarea copiei, tradusa si legalizata, a hotararii judecatoresti definitive/irevocabile prin care copiii au fost incredintati parintelui care isi schimba domiciliul in Romania sau consimtamantul celuilalt parinte, dat in fata personalului consular de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate ori la autoritatile straine competente. In acest ultim caz, declaratia privind consimtamantul va fi prezentata tradusa si legalizata potrivit normelor legale in vigoare.

Descărcați Cerere pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate

 

În situaţia prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe dintre următoarele documente:

   (1) a) certificatul de naştere;

      b) certificatul de căsătorie;

      c) certificatul/hotărârea de divorţ;

      d) dovada adresei de domiciliu.

   (2) Pentru obţinerea unei cărţi de identitate provizorii în una dintre situaţiile prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantul trebuie să prezinte documentele pe care le deţine din categoria celor cu care poate face dovada numelui, statutului civil, cetăţeniei române, a adresei de domiciliu, 3 fotografii mărimea ¾ cm având la bază o bandă albă de 7 mm, precum şi cel privind achitarea contravalorii cărţii de identitate provizorii – 1 leu.

   (3) În situaţia persoanelor care locuiesc într-un imobil cu destinaţie de locuinţă şi nu pot prezenta documentul cu care să facă dovada adresei de domiciliu, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie adresa ultimului domiciliu cu care solicitantul figurează înregistrat în R.N.E.P. la data depunerii cererii, dacă în urma verificărilor efectuate în teren de către lucrătorii poliţiei se constată că locuiesc efectiv la adresă.

   (4) Pentru persoanele din categoria celor lipsite de adăpost sau pentru cele al căror act de identitate a fost anulat, conform dispoziţiilor art. 62 alin. (5) din H.G. 295/2021, ori pentru cele menţionate la alin. (3) care nu locuiesc la adresa declarată, precum şi cele care nu pot declara domiciliul la adresa unui imobil cu destinaţie de locuinţă, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie localitatea sau, după caz, sectorul municipiului Bucureşti unde a fost identificată persoana, la data eliberării actului de identitate.

   (5) În situaţia prevăzută la alin. (4), actul de identitate se eliberează numai după ce se atestă de către structura teritorială a Poliţiei Române că solicitantul a fost identificat pe raza de competenţă.

Descărcați Cerere de eliberare a actului de identitate

DOCUMENTE NECESARE:

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi reşedinţa în România;
  • paşaportul, aflat în termen de valabilitate, cu menţionarea ţării de domiciliu şi copia filelor conţinând datele personale şi domiciliul;
  • certificatul de naştere şi/sau de căsătorie, eliberate/ eliberat de oficiile de stare civilă române;
  • certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz; dacă cetăţeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; în cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunile aplicate care să dovedească statutul civil şi numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
  • extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă din România; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
  • două fotografii mărimea ¾ cm, având la bază o bandă albă de 7 mm;
  • documentul cu care se face dovada achitării contravalorii cărţii de identitate provizorii – 1 leu.

Descărcați Cerere CIP CRDS

DOCUMENTE NECESARE:

  • cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei;
  • actul de identitate al solicitantului;
  •  extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face    dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii.

Descărcați Cerere pentru stabilirea reşedinţei

În situaţia în care solicitantul actului de identitate se află temporar în străinătate, depunerea cererii sau, după caz, înmânarea actului de identitate se poate face şi pe bază de procură specială obţinută de la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Procura trebuie să aibă aplicată fotografia solicitantului şi să fie certificată cu timbrul sec al misiunii diplomatice sau oficiului consular respectiv; la procură se ataşează o fotografie identică cu cea care a fost aplicată pe aceasta.

În cuprinsul procurii speciale trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost eliberată, respectiv depunerea Cererii pentru eliberarea actului de identitate şi/sau ridicarea actului de identitate.

Pentru situaţiile în care solicitantul actului de identitate se află temporar în străinătate, preluarea imaginii necesare în procesul de producere şi eliberare a cărţii de identitate se realizează prin scanarea fotografiei ataşate la procura specială.

Depunerea cererii şi a documentelor necesare pentru eliberarea primului act de identitate nu se poate realiza în baza unei procuri speciale.

In cazul in care, dupa depunerea cererii, titularul nu se mai poate prezenta pentru ridicarea actului de identitate, inmanarea acestuia se realizeaza astfel:
a) pentru titularul care se afla in tara, unei persoane imputernicite pe baza de procura speciala autentificata la notarul public roman;
b) pentru titularul aflat temporar in strainatate, unei persoane imputernicite pe baza de procura speciala autentificata la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de cariera ale Romaniei din statul respectiv .

Certificatele de atestare a domiciliului și a cetățeniei române sunt eliberate de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Aceste certificate urmează să fie folosite în străinătate în scopul valorificării unor drepturi sau al apărării intereselor cetățenilor români. Cererile pentru eliberarea acestor certificate pot fi depuse atât la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date cât și la serviciile publice de evidență a persoanelor, . Cererea de eliberare a certificatelor se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială. Certificatele se eliberează de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. DOCUMENTE NECESARE:
  • cerere;
  • act de identitate în original.
Descărcați Cerere pentru atestarea cetăţeniei şi domiciliului Descărcați Cerere pentru atestarea cetăţeniei şi domiciliului pentru minori

STARE CIVILĂ

Prin stare civilă sau statut civil se ințeleg toate elementele strict personale care contribuie la individualizarea persoanei fizice în societate și familie.

Calitățile strict personale, care configurează starea civilă a persoanei fizice, sunt următoarele elemente: nascută din căsătorie, din afara căsătoriei, din parinți necunoscuți, adoptată, căsătorită, divorțată,văduvă, rudă sau afin cu cineva.

Actele de stare civilă

  • Sunt acte de stare civilă: actul de naștere, actul de căsătorie și actul de deces.Titularilor de acte de stare civilă li se eliberează certificate de pe aceste acte: de naștere, de căsătorie,  de deces.
  • Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice, întocmite potrivit legii, în registrele de stare civilă, de catre delegatul de stare civilă, care cuprind elementele stării civile a persoanei fizice.
  • Reconstituirea actului de stare civilă presupune un act cu existența anterioară, insa datorită unor împrejurări prevăzute de lege, este cu neputință să se facă dovada acestuia în prezent.
  • Înocmirea ulterioară privește situațiile în care actul de stare civilă nu a fost niciodată întocmit.
  • Anularea actelor de stare civilă este sancțiunea nerespectării dispozițiilor legale referitoare la condițiile de valabilitate a acestora.
  • Completarea presupune trecerea unor mențiuni care nu existau în act.
  • Rectificarea reprezintă îndreptarea ori înlăturarea unor erori strecurate cu ocazia înregistrării.
  • Modificarea este operațiunea de înscriere a unor mențiuni privitoare la statutul civil al titularului.

Înregistrările de stare civilă

  • Înregistrările de stare civilă sunt operațiuni de consemnare în registrele de stare civilă a actelor și faptelor de stare civilă, precum și a altor elemente prevăzute de lege, operații efectuate de către organele cu atribuții de stare civilă.
  • Exista doua categorii de înregistrări: înregistrări sub forma întocmirii actelor de stare civilă (în caz de naștere, căsătorie, deces) si înregistrări sub forma înscrierii de mențiuni marginale pe registrele de stare civilă(adopție, divorț, schimbarea sexului).

 

Înregistrarea nașterii se face de structura de stare civilă din cadrul D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale/misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră, în a cărui/cărei rază/circumscripţie consulară s-a produs evenimentul .

Au obligația de a face declarația de naștere oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este de:

  • 30 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață
  • 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort
  • 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile
  • 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare

Documente necesare

  • Certificatul medical constatator al nașterii,
  • Actul de identitate al mamei și/sau al declarantului, dacă nașterea nu este declarată de mamă;
  • Certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original , dacă sunt căsătoriți, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul;
  • Declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea sau la notarul public, din care să rezulte și numele de familie pe care îl dobândește copilul, la care se anexează consimțământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal.

 

Cererea pentru înregistrarea nașterii după împlinirea termenului de 30 zile, se depune fie la DPCLEP/SPCLEP/Primăria competentă să înregistreze nașterea, fie la DPCLEP/SPCLEP/Primăria în raza căreia are domiciliul unul din părinți/persoana majoră neînregistrată.

  • Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani, sunt necesare următoarele documente:
  • Certificatul medical constatator al nașterii
  • Actul de identitate al mamei și al declarantului, dacă nașterea nu e declarată de mamă
  • Certificatul de căsătorie al părinților copilului, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la nume copilului, semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public
  • Declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de tată, însoțită de consimțământul mamei, în fața ofițerului de stare civilă
  • Dovada discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice, în cazul în care tatăl copilului este minor
  • Certificatul de naștere al mamei, precum și actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, în cazul în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani sau în cazul în care mama are sub 14 ani iar tatăl nu recunoaște copilul
  • Declarația scrisă semnată de ambii părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public, referitoare la prenumele copilului, în situația în care prenumele din cuprinsul certificatului medical constatator al nașterii este diferit de cel declarat
  • Declarația părintelui care delcară nașterea, dată în fața ofițerului de stare civilă, referitoare la domiciliul copilului, în situația în care părinții au domicilii diferite.
  • raportul de expertiză medico-legală, în situația în care nu există sau nu se identifică certificatul medical constatator al nașterii
  • certificatul medical constatator al nașterii / expertiza medico-legală; raportul de anchetă socială, delegația, în cazul în care înregistrarea nașterii este solicitată de reprezentantul SPAS sau DGASPC.

 

  • Pentru înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta între 14 și 18 ani, sunt necesare documentele sus-menționate, după caz, precum și următoarele:
  • Declarația persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și declarațiile părinților/reprezentanților legali, date în fața ofițerului de stare civilă, potrivit Anexelor 20 și 21
  • Fotografii mărimea ¾ cm.
  • Pentru înregistrarea tardivă a nașterii persoanei majore, cererea scrisă a declarantului este însoțită de următoarele documente:
  • certificatul medical constatator al nașterii
  • Declarația persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și declarațiile a 2 membri ai familiei/cunoștințe, date în fața ofițerului de stare civilă, potrivit Anexelor 20 și 21
  • Fotografii mărimea ¾ cm.

Pentru situaţia în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost înregistrată la autoritățile locale/misiunea diplomatică ori oficiul consular al României, sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, întocmirea actului de naştere se face în ţară, în baza următoarelor documente:

  • certificatul medical constatator al nașterii emis de autoritățile străine / certificatul de naștere emis de autoritățile străine, traduse și legalizate, apostilate/supralegalizate, după caz
  • rezultatul verificărilor efectuate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe-Departamentul Consular
  • documente și declarații ale persoanelor care pot da relații, date în fața ofițerului de stare civilă sau notarului public.

În acest din urmă caz, întocmirea actului de naștere se face de către DPCLEP/SPCLEP/Primăria în raza căreia are domiciliul unul din părinți/persoana majoră, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării..

În situația în care unul din părinți sau ambii sunt cetățeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele prezentate mai sus, precum și următoarele:

  • Pașaportul părintelui cetățean străin sau apatrid, respectiv actul de identitate al părintelui cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Confederației Elvețiene, sau, după caz, documentul de identitate emis de Inspectoratul General pentru Imigrări
  • Traducerea legalizată a filei din documentul de identitate care conține datele de identificare ale persoanei, dacă documentul nu conține date înscrise prin utilizarea alfabetului latin
  • Declarația notarială a titularului documentului de identitate, cu privire la numele de familie și prenume, în situația în care din documentele străine nu rezultă în mod distinct care sunt acestea
  • Certificatul de căsătorie al părinților înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul din părinți este cetățean român
  • Certificatul de căsătorie și traducere legalizată, apostilate/supralegalizate, dacă ambii părinți sunt cetățeni străini.

La înregistrarea nașterii copilului în lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă documentele sus-menționate, după caz, precum și:

  • Fotocopia procesului-verbal întocmit de polițist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, certificată pentru conformitate de reprezentantul unității sanitare.

 

La înregistrarea nașterii copilului în cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, declarantul prezintă documentele sus-menționate, după caz, precum și:

  • Declarația scrisă a uneia din persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
  • procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă semnat de reprezentantul DGASPC, de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare
  • actul de identitate al declarantului.

 

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea nașterii sale, aceasta dă o declarație în fața ofițerului de stare civilă, din care să rezulte dacă are sau nu un copil a cărui naștere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 141 alin. 4 din lege.

Înregistrarea tardivă a naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării, în baza aprobării primarului, cu avizul conform al DJEP.

 

Căsătoria se încheie de către ofițerul de stare civilă la sediul D.P.C.L.E.P/S.P.C.L.E.P., al primăriei în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul ori reședința unul dintre viitorii soți sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unității administrativ-teritoriale respective.

Declarația de căsătorie se face personal de către viitorii soți, în scris, la D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria competentă, misiunea diplomatică ori oficiul consular unde urmează a se încheia căsătoria. În declarația de căsătorie, viitorii soți vor arăta că nu există nici un impediment legal la căsătorie și vor menționa numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum și regimul matrimonial ales.

Documente necesare

  • Documentul cu care se face dovada identității, în original
  • Certificatul de naștere, în original
  • Certificatul medical privind starea sănătății, certificatele medicale sunt valabile
  • 14 zile de la data emiterii și trebuie să cuprindă mențiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători
  • Documente, în original , traduse și legalizate ori certificate de ofițerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul

Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi.

Oficierea căsătoriei se face în limba română de către ofițerul de stare civilă într-o încăpere corespunzător amenajată, având o ținută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act. Ceremonia se poate desfășura, la cerere, și în limba maternă a persoanelor care urmează să se căsătorească, dacă ofițerul de stare civilă cunoaște limba respectivă.

 

Întocmirea actului de deces se face la D.P.C.L.E.P./S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale/misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României în a cărui/cărei rază/circumscripţie consulară s-a produs decesul, pe baza certificatului medical constatator al decesului şi a declaraţiei verbale făcute de oricare dintre membrii familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:

Pot declara decesul membrii familiei decedatului sau în lipsa acestora:

  • medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul
  • orice persoană care are cunoștință despre deces

Documente necesare

  • Certificatul medical constatator al decesului
  • Actul de identitate al celui decedat
  • Certificatul de naștere și de căsătorie al celui decedat
  • Documentul de evidență militară al celui decedat
  • Actul de identitate valabil al declarantului

Termenul de declarare al decesului

  • 3 zile de la data încetării din viață a persoanei, în cazul morții naturale
  • în cazul unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru, este necesară și dovada eliberată de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces, termenul de 3 zile de declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
  • În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, alin. (2), întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului şi, în străinătate, dacă autorităţile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecţii cu privire la înregistrarea decesului cetăţeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României.

 

Ofițerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorț pe cale administrativă, dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie sau adoptați.

Cererea de divorț

Cererea de divorț pe cale administrativă se face în scris, se depune și se semnează personal de către ambii soți, în fața ofițerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuință comună a soților.

În cererea de divorț soții declară pe proprie răspundere că:

  • sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
  • nu au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați;
  • niciunul dintre soți nu este pus sub interdicție;
  • nu au mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei.

Depunerea cererii de divorț

La depunerea cererii de divorț, ofițerul de stare civilă delegat solicită soților următoarele documente:

  • certificatele de naștere și căsătorie ale soților, în original ;
  • documentele cu care se face dovada identității, în original ;
  • declarație autentificată în fața notarului public, în situația în care ultima locuință comună nu este aceeași cu domiciliul sau reședința ambilor soți înscrisă în actele de identitate.

Soluționare

Ofițerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorț în ziua în care a fost primită și acordă soților un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, dacă soții stăruie să divorțeze, vor da o nouă declarație în fața ofițerului de stare civilă delegat.

Ofițerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soților și eliberează certificatul de divorț, document ce va fi înmânat foștilor soți într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.

În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorț, ofițerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foștii soți, personal sau prin împuternicit cu procură specială. Cererea se depune la DPCLEP/SPCLEP sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorț.

Model cerere divorț

Oficiile de stare civilă din cadrul primăriilor eliberează la cerere extrase multilingve de pe actele de stare civilă privind nașterea, căsătoria sau decesul. Acestea sunt documente care au aceeași putere doveditoare ca și certificatele de stare civilă și se folosesc de către titulari și persoanele îndreptățite în fața autorităților străine din statele părți la Convenția nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat în anul 2012.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condițiile Convenției nr. 16 de către autoritățile competente ale statelor părți, sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă și se utilizează în aceleași condiții, ca și certificatele de stare civilă pe domeniul teritorial al Convenției.

Statele semnatare ale Convenției nr. 16 sunt următoarele:

  1. Bosnia și Herțegovina
  2. Confederația Elvețiană
  3. Marele Ducat al Luxemburgului
  4. Muntenegru
  5. Regatul Belgiei
  6. Regatul Spaniei
  7. Regatul Țărilor de Jos
  8. Republica Austria
  9. Republica Bulgaria
  10. Republica Capului Verde
  11. Republica Croația
  12. Republica Elenă
  13. Republica Estonia
  14. Republica Federală Germania
  15. Republica Franceză
  16. Republica Italiană
  17. Republica Lituania
  18. Republica Macedonia
  19. Republica Moldova
  20. Republica Polonă
  21. Republica Portugheză
  22. Republica Serbia
  23. Republica Slovenia
  24. Republica Turcia
  25. România

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind nașterea și/sau căsătoria se eliberează titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind decesul se eliberează membrilor familiei ori altor persoane îndreptățite. Extrasele multilingve se pot elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială.

Cetățenii români cu domiciliul în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu actul de identitate aflat în termen de valabilitate.

Minorii în vârstă de peste 14 ani, deținători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite și să primească extrase multilingve de naștere sau de căsătorie în nume propriu, asistați, după caz, de unul dintre părinți sau de tutore, care semnează cererea.

Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai Confederației Elvețiene ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu documente de identitate eliberate de statele ai căror cetățeni sunt,sau cu pașaport, aflate în termen de valabilitate.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate și străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu pașaport valabil.

Apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu permis de ședere temporar sau pe termen lung ori, după caz, cu pașaport aflat în termen de valabilitate, emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2005.

La cerere, solicitanților li se eliberează mai multe extrase multilingve completate în baza aceluiași act de stare civilă.

Documente necesare

Pentru solicitarea extrasului multilingv urmează a fi prezentate următoarele acte:

  • Cerere
  • Actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă
  • Procura specială în cazul persoanelor împuternicite

Descărcați Cerere extras multilingv de căsătorie

Descărcați Cerere extras multilingv de deces

Descărcați Cerere extras multilingv de naștere

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civila presupune îndreptarea erorii materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă.

În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1), din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor al sectorului municipiului Bucureşti.

Cererea de rectificare a actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea, întocmită conform anexei, însoțită de actele doveditoare, se depune de către persoana interesată la DPCLEP/SPCLEP sau la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu al acesteia.

Cererea se soluționează în termen de 30 de zile, prin emiterea dispoziției de către primarul localității, care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Ofițerul de stare civilă delegat, care primește copia dispoziției prin care s-a aprobat cererea de rectificare și certificatul de stare civilă corespunzător, invită titularul, în termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, sub luare de semnătura, iar certificatul de stare civila anterior se retrage și se transmite primăriei emitente, în vederea anulării și a efectuării mențiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica “certificate eliberate”.

Descărcați Cerere rectificare

Procedura schimbării de nume pe cale administrativă este reglementată de Legea nr. 105/2022 pentru modificarea și completarea legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la DPCLEP/SPCLEP, aflat în subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului în a cărui raza teritorială își are domiciliul.

Cazuri întemeiate de schimbare a numelui

Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în urmatoarele cazuri:

(1)  Cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei legi.

(2)  Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte şi doreşte simplificarea acestuia;

e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume şi doreşte adăugarea acestuia la prenumele iniţial, cu respectarea dispoziţiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;

f) când persoana în cauză poartă un nume de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;

g) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere sau purtat anterior;

h) când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor, ;

i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei;

j) când unul dintre soţi sau ambii doreşte/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu consimţământul celuilalt soţ, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviinţat şi purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

l) când prenumele purtat este specific sexului opus;

m) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;

n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate şi nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu paşaportul/actul de identitate emis de autorităţile străine;

o) alte cazuri temeinic justificate.

Alte cazuri de justificare a schimbării numelui

Sunt de asemenea considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;

b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;

c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;

d) când în urma divorţului un fost soţ păstrează numele de familie purtat în căsătorie şi doreşte un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naştere;

e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;

f) când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

g) când părinţii au divorţat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte acelaşi nume de familie cu el;

h) când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie şi doreşte schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;

i) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei şi celălalt soţ doreşte să poarte nume de familie comun cu acesta;

j) când părintele căruia i-a fost încredinţat un minor în urma divorţului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimţământul soţului şi al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă.

 

DOCUMENTE NECESARE:

a) actul de identitate şi certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, original şi fotocopie; originalul documentelor se restituie solicitantului;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat,(Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija solicitantului), extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;

c) dacă este cazul, consimţământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;

d) dacă este cazul, încuviinţarea instanţei de tutelă, (Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinţi sau, cu încuviinţarea instanţei de tutelă, de către tutore. Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî instanţa de tutelă);

e) pentru solicitanţii care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;

f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;

g) procură specială şi copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin împuternicit cu procură specială.

Descărcați Cerere schimbare nume – Monitorul Oficial

Descărcați Cerere schimbare nume

Actele de stare civilă ale cetățenilor români întocmite în străinătate, la autoritățile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române.

Termenele pentru înscrierera certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor mutilingve ale actelor de stare civilă:

  • în cazul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea din statul în care acestea s-au produs, iar statul în care s-au produs și s-au înregistrat se află în circumscripția misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României, se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare;
  • în celelalte situații cererea se depune personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România.

Transcrierea certificatelor și a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al DPCLEP/SPCLEP.

Cererile  de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România,cu excepția celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și art 11 din Legea nr. 21/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al Municipiului București şi cu avizul conform al şefului Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.

Cererile  de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și art 11 din Legea nr. 21/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, vor fi primite și soluționate de către primăriile municipiilor reședință de județ, precum și de primăriile sectoarelor municipiului București, indiferent de instituția la care persoanele au depus dosarul de acordare/redobândire a cetățeniei române sau cea care a eliberat Certificatul de cetățenie.

Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română și care au avut domiciliul în România, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor mutilingve ale actelor de stare civilă, la DPCLEP/SPCLEP/primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:

  1. Ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;
  2. Adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetățeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări.

 

Dovada calității de cetățean român a solicitantului se face cu certificatul  de cetățenie eliberat în nume propriu, respectiv cu certificatul de cetățenie al unuia dintre părinți, în care a fost inclus minorul.Persoanele ai căror părinți au dobândit concomitent sau succesiv cetățenia română, în perioada minoratului, însă nu figurează în certificatele de cetățenie ale părinților sau nu le-a fost eliberat certificat de cetățenie în nume propriu se vor adresa Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Depunerea cererilor de transcriere se face numai personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora. Pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, cererea poate fi depusă personal sau de către unul dintre părinți, ori după caz, de reprezentantul lor legal.

Referitor la transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor de naștere eliberate de autoritățile străine, în cuprinsul cărora la rubrica tata” sunt înscrise datele unei alte persoane decât soțul mamei:

  • conform dispozițiilor art. 414 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil copilul conceput sau născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei;
  • prin raportare la prevederile art 2589 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, lege care cârmuiește efectele generale ale căsătoriei și, implicit, filiația copilului din căsătorie și tăgăduirea paternității este, în ordine:
    • -legea reședinței obișnuite comune a soților;
    • -în lipsă, legea cetățeniei comune a soților;
    • în lipsa celor două situații, legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată.

Documentele administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 05.10.1961 vor fi apostilate;
  • documentele eliberate de statele cu care Romania a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate
  • documentele care nu se regăsesc în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b) se supralegalizează, in conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992.

Cererea de transcriere, se adresează primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își are domiciliul titularul actului și se face în nume propriu,sau prin împuternicit cu procura specială autentificată.

Minorii în vârsta de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naștere în nume propriu asistat de unul dintre părinți sau, dupa caz de tutore; în cazul în care părinții au domicilii diferite, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naștere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinții minorului.

Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în țară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, primarului sectorului 1 al municipiului București.

În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au domicilii diferite, la oricare din cele două primării pe raza cărora aceștia au domiciliul.

În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în țară de către persoana decedată.

Pentru stabilirea primăriei unității administrativ-teritoriale competente să întocmească actul,cetățenii români cu domiciliul în străinătate prezintă dovada eliberată de DPCLEP/SPCLEP de la ultimul domiciliu avut în țară.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care se legitimează cu pașapoarte expirate sau titluri de călătorie și sunt în imposibilitate de a se legitima cu un document valabil, vor solicita DPCLEP/SPCLEP de la ultimul loc de domiciliu, eliberarea unei dovezi din care să rezulte cum figurează înregistrați în Registrul Local de Evidență a Persoanelor; în baza dovezii și a pașaportului expirat sau a titlului de călătorie, se va face legitimarea persoanelor de către oficiile de stare civilă.

Documente necesare

  • Cerere de transcriere, însoțită de certificatul sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine în original și traducere legalizată.
  •  Certificatele de naștere și căsătorie,  actul de identitate sau pașaportul, după caz
  • declarații notariale, din partea ambilor soți cu privire la numele purtat după căsătorie, în situația în care, în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinatate, nu se face referire la numele soților după căsătorie
  • în situația în care părinții minorului au domicilii diferite, părintele care solicită transcrierea certificatului va da o declarație în fața ofițerului de stare civilă delegat cu privire la domiciliul minorului; în cazul în care transcrierea este prin împuternicit, se va solicita declaratie notarială cu privire la domiciliul minorului, dacă în cuprinsul împuternicirii nu se face referire la acest aspect.

Descărcați Cerere transcriere

Descărcați Declaraţie Minor Domiciliu

Descărcați Declaraţie transcriere

Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/ primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze menţiunea; modificările intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/ D.G.E.P.M.B.

Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea directorului D.E.P.A.B.D.

DOCUMENTE NECESARE

Înscriere mentiuni( casatorie si divort pe actul de nastere) – casatoria si divortul s-au produs in strainatate, iar actul de casatorie nu s-a transcris in Romania

1.Certificat de casatorie / sentinta divort – neapostilat / apostilat / supralegalizat
2.Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
3.Certificat de nastere
4.Declaratie cu numele purtat in casatorie
5.Declaratie cu numele purtat dupa divort
6.Investire cu formula executorie de la tribunal – daca sentinta de divort s-a pronuntat intr-un stat nemembru al Uniunii Europene
7.Procura pentru inscrierea casatoriei si divortului si obtinere certificat de nastere cu mentiuni + precizez ca numele purtat in casatorie va fi……. / precizez ca numele dupa divort va fi…………
8.Act de identitate procurator

Înscriere mentiuni (divort pe actul de casatorie) – divort pronuntat in strainatate

  1. Sentinta divort – neapostilat / apostilat / supralegalizat
  2. Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
  3. Certificat de nastere
  4. Certificat de casatorie
  5. Declaratie cu numele purtat dupa divort
  6. Investire cu formula executorie de la tribunal– daca sentinta de divort s-a pronuntat intr-un stat nemembru al uniunii europene
  7. Procura pentru inscrierea divortului si obtinere certificat de casatorie cu mentiune + precizez ca numele purtat in casatorie va fi……. / precizez ca numele dupa divort va fi…………
  8.  act de identitate procurator

Înscriere mentiuni ( deces ) – deces produs in strainatate

  1. Certificat deces – neapostilat / apostilat / supralegalizat
  2. Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
  3. Certificat de nastere
  4. Certificat de casatorie
  5. Investire cu formula executorie de la tribunal
  6. Procura pentru inscrierea decesului si obtinere certificat de nastere cu mentiuni sau certificat de casatorie cu mentiune
  7. act de identitate procurator

Înscriere mentiuni ( casatorie / divort / deces / schimbare de nume) – produse in strainatate

  1. Document schimbare nume – neapostilat / apostilat / supralegalizat
  2. Traducere legalizata in limba romana ( notar roman / ambasada)
  3. Certificat de nastere
  4. Certificat de casatorie
  5. Procura pentru inscrierea schimbarii de nume si obtinere certificat de nastere sau certificat de casatorie cu noul nume
  6.  act de identitate procurator